Doar bifarea unor condiții impuse prin lege pentru a obține acreditarea, fără menținerea permanentă a standardului de calitate, nu va transforma un spital într-un furnizor de servicii medicale de calitate pentru pacienți. ”Spitalele întâmpină dificultăți în implementarea unui sistem de management al calității (...) determinate, în primul rând, de neînțelegerea conceptului de calitate a serviciilor de sănătate”, susține dr. Vasile Cepoi, președintele Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate într-un intreviu acordat Revistei Medfarm. Punctul pe ”i” asupra acestor aspecte va fi pus în cadrul celei de a doua ediții a Conferinței Naționale de Farmacoeconomie și Management Sanitar, în cadrul workshopului ”Calitate în sistemul de sănătate și siguranța pacientului”, ce va avea loc pe data de 17 octombrie, la Palatul Culturii din Tîrgu-Mureș.

În cadrul celei de a doua ediții a Conferinței Naționale de Farmacoeconomie și Management Sanitar ce va avea loc la Tîrgu-Mureș, în perioada 14-17 octombrie, se va desfășuta și un workshop susținut de dumneavoastră. Despre ce este vorba?
Discuțiile din cadrul workshopului se vor concentra asupra calității în sistemul de sănătate și siguranței pacientului.

Pentru a avea un sistem funcțional, performant, de management al calității, ce linii directoare precise trebuie să cunoască managerul și echipa de conducere?

Managerul și echipa sa trebuie să cunoască, în primul rând, că implicarea lor directă este foarte importată, să renunțe la ideea că șeful doar stabilește reguli pe care numai ceilalți trebuie să le respecte, că rezolvă problemele de azi pe mâine. Toate sunt condiții decisive pentru un demers în domeniul calității. Pregătirea personalului angajat în structura de management al calității și antrenarea întregului personal din spital sunt alte două direcții de acțiune, care pregătesc demararea acestui proces. Obiectivele urmărite într-un astfel de demers vizează satisfacerea nevoilor de servicii de sănătate și așteptările comunității, eficacitatea și eficiența acestora. Cu alte cuvinte asigurarea calității serviciilor de sănătate și utilizarea eficientă a resurselor disponibile, reducerea până la zero a risipei.

De ce impedimente s-a împiedicat pe parcurs, în procesul de evaluare, spitalele, și cum se impune rezolvarea lor atât din partea reprezentanților spitalului, dar și a autorităților, respectiv ai Ministerului Sănătății, CNAS, Guvern ca parte a sistemului obligat să se implice pentru ca o parte dintre indicatorii stării de sănătate a românilorsă nu fie afectați ?

Spitalele întâmpină dificultăți în implementarea unui sistem de management al calității, nu în evaluarea acestuia. Dificultățile sunt determinate în primul rând de neînțelegerea conceptului de calitate a serviciilor de sănătate. Percepția este că acest proces este unul formal, impus prin lege, căruia nu-i găsesc vreun rost, doar că este o condiție de a putea încheia contracte cu sistemul public de asigurări de sănătate. Dar de ce oare CNAS, în calitatea sa de cumpărător de servicii pentru asigurații săi, a impus această condiție nu se întreabă nimeni. De aceea, spitalele nu se preocupă de implementarea unui sistem de calitate. Preocuparea lor este de a răspunde cerințelor comisiei de evaluare considerând că odată rezolvată această problemă nu mai au nimic de făcut și totul intră pe făgașul anterior acestui episod, considerat a fi normal.
Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate, fostul CoNAS, caută să facă înțeles conceptul de calitate ca singurul instrument care permite managentului de la toate nivele să identifice problemele și să găsească soluțiile. Spre exemplu, toată lumea se plânge că tarifele practicate de CNAS sunt stabilite pe criterii istorice și nu pe costurile reale ale serviciilor de sănătate efectuate de către spitale. Până în prezent, nu am constatat la nici unul din spitalele evaluate că există o preocupare pentru a cunoaște care sunt aceste costuri și să conteste tarifele pe date concrete. Nu am găsit în nici un spital care sunt costurile medii ale bolilor pe care le tratează, care este durata medie de spitalizare pentru fiecare boală, care este volumul de activitate pe fiecare medic și asistent medical, care este influența variabilității de practică dintre medici/echipele medicale în determinarea costurilor pentru diagnosticul și tratamentul patologiei spitalizate, care este eficacitatea protocoalelor/practicilor diagnostice și terapeutice utilizate. Procesul de management al calității a fost perceput ca un proces birocratic, acceptat fără o atitudine critică ca fiind o obligație legală.

Majorarea salarială a personalului medico-sanitar, de la 1 octombrie, impune un efort din partea echipei manageriale de a gestiona finanțarea primită de la Ministerul Sănătății, Casa de Asigurări de Sănătate, autoritatea locală, unde e cazul. Considerați că acest aspect va fi, oarecum, în detrimentul realizării indicatorilor necesari pentru acreditare?

Managementul calității se referă la organizarea activității într-o manieră încât să se reducă pierderile, să crească eficacitatea și să satisfacă așteptările pacienților. Aceasta înseamnă că unitatea sanitară trebuie să își dimensioneze activitățile la nivelul resurselor disponibile sau care pot fi accesate într-un anumit interval de timp. Dacă îți propui să faci ceva pentru care nu ai resurse suficiente este un mod de a îți propune să eșuezi. Majorarea salarială va fi luată, de către CNAS, în calculul tarifului pe caz ponderat, încât nu ar trebui să aibă nici un impact. Dacă acest lucru nu se întâmplă, spitalele ar trebui să poată să demonstreze, cu date concrete, că sunt în situația de a-și restrânge activitatea la nivelul resurselor disponibile. Pentru asta ar trebui să aibă un sistem de management al calității, care a monitorizat eficacitatea și eficiența practicii medicale, cunoaște costurile și face dovadă că acestea nu pot fi reduse fără expunerea la risc a pacienților tratați.

Autor: Arina MOLDOVAN, Redactor șef adjunct, Revista MedFarm

Conferința este împărțită în două module tematice, Farmacoeconomie și Management Sanitar și își propune să fie un eveniment de referință pentru profesioniștii sistemului sanitar din România, temele acestei conferințe fiind:

• MANAGEMENT SANITAR: Imbunatatirea metodologiei de masurare a costurilor si a mecanismelor de plata in sistemul sanitar si
• FARMACOECONOMIE: Politica predictibila in domeniul medicamentului

Evenimentul este organizat sub egida ISPOR ROMANIA, CAMERA DEPUTAȚILOR – Comisia pentru Sănătate și Familie, Societatea Română de Farmacoeconomie și Universitatea de Medicina și Farmacie Tîrgu Mureș. Organizator știintific este Universitatea de Medicina și Farmacie Tîrgu Mureș - Centrul de Cercetare pentru Politici de Sănătate și Management și Asociația SURYAM, managementul tehnic al evenimentului fiind asigurat de MedFarm Events.
Evenimentul este creditat cu 30 EFC din partea Colegiului Farmaciștilor din România, 24 EMC din partea Colegiului Medicilor din România și 12 EMC din partea Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România.
La eveniment vor participa peste 300 de directori din unități spitalicești și clinici medicale, farmacii, reprezentanții instituțiilor implicate în elaborarea politicilor publice, precum și companii producătoare și distribuitoare de medicamente și dispozitive medicale.
Participarea națională și internațională a unor personalități importante din domeniu transformă această conferință într-un important eveniment de schimb bilateral și de networking, oferind posibilitatea relaționării cu reprezentanți ai celor mai importante instituții și companii din domeniul sanitar.
Inscrierile se fac accesând adresa www.cnfms.ro